Ce seste Benttonita? În primul rând, pentru a înțelege mai bine ce înseamnă Bentonita, o definiție acceptată este aceea de rocă argiloasă cu o capacitate mărită de absorbție a apei. Cel mai important element component al acestei roci este montmorilonitul, care face parte dintr-o categorie de minerale care se dilată în apă, denumiți și solvenți polari. În stare pură, acest montmorilonit este greu de găsit în natură, fiind în principal parte componentă a bentonitei. In acest articol vom vorbi mai mult despre cea folosita la foraje puturi.
Cateva lucruri despre bentonita in foraje puturi apa
Cateva caracteristici tehnice pentru bentonita:
Caracteristici ale bentonita cu utilizare in foraje puturi apa:
În România, singurul zăcământ de bentonită natural sodică se găsește în Valea Chioarului, județul Maramureșului. Acesta este exploatat abia din anul 1914. Un alt zăcământ, de data aceasta de bentonită calcică se găsește în Orașu Nou, județul Satu Mare, cu exploatare din anul 1955.
Valorile capacității de schimb a acesteia, care are ca și element component montmorilonitului, se situează în zona de 70 – 100 mechiv/g de argilă. Suprafața specifică atinge 
120 m2/g, ceea ce indică foarte clar existența montmorilonitului.
Procesul de absorbției se realizează atunci când montmorilonitul se dilată. Datorită acestui efect, bentonitele au capacitatea de a absorbi atât molecule de mici dimensiuni
cât și macromolecule, cum sunt aminoacizii și compușii proteici. Ca și utilizare a bentonitei, aplicabilitatea acesteia acoperă inclusiv purificarea apelor uzate.
Utilizarea de bentonita la foraje puturi apa:
Pentru foraje la adâncimi mari este utilizată bentonită activată, adică bentonită calcică, măcinată selectiv și activată cu
carbonat de sodiu. Prin activare se realizează înlocuirea ionilor alcalino-pământoși cu ionii metalelor alcalină, ceea ce duce la transformarea într-o bentonită sodică. Proprietățile sale absorbante, respectiv prezența montmorilonitului permite utilizarea cu succes a acesteia în industria extractivă, în foraje.
Cu ajutorul ei se prepară fluidul de foraj utilizat datorită vâscozității acesteia. Mixtura rezultată în urma combinării bentonitei cu apa se poate schimba în funcție de proporția fiecărui element. Se cunoaște de asemenea faptul că bentonita sodică se expandează în apă mai mult decât bentonita calcică. Rolul esențial pe care aceasta îl joacă în industria extractivă nu poate fi ignorat, aceasta fiind aleasă de cele mai mult ori în locul tuburilor sau a țevilor.
Bentonita formează un strat de etansare cu rol de protectie pe pereții excavați, strat care împiedică infiltrarea apei în sol, apă care odată rămasă în tunelul excavat crează o presiune care egalizează presiunea exterioară a solului și a apei freatice. În general se utilizează doar în combinație cu apa, dar există și situații în care sunt combinate și alte elemente de întărire, cum ar fi cimentul. Amestecul rezultat în cazul adăugării cimentului va rămâne fluid o perioadă destul de lungă de timp înainte să treacă în următoarea stare fizică, aceea de solid.
De cele mai multe ori bentonita prevalează în fața altor soluții tehnice identificate în cazul forajelor. Dintre cele trei tipuri de bentonită, respectiv natural sodică, natural calcică și sodic activată, cea care are cele mai bune proprietăți și este cel mai des utilizată este cea din urmă, adica cea sodic activată.
Această bentonită se obține prin procedeul de înlocuire a ionilor de Calciu cu cei de Sodiu. Caracteristica principală a sa este modificarea stării fizice în funcție de forțele care acționează asupra ei. Astfel, în cazul în care aceasta este în repaus, aceasta se regăsește într-o stare semisolidă, pe când dacă este agitată, revine în stare lichidă.
Afla cum se proceseaza bentonită + linie de producție si tratament bentonită VIDEO :
In portalul specializat EUforaje.ro gasiti oferte de pret de la producatorii de bentonită si comercianti. Accesati pagina de materiale si utilaje a portalului pentru a beneficia de ofertele excelente de pret. Mai multe detalii despre Bentonita pe Wikipedia .