Potentialul energiei geotermale in spatiul romanesc
5 (100%) 3 votes

Nu stiu cati dintre voi stiu dar sunt cateva zone din Romania unde, cu ajutorul unor pompe de caldura submersibile, s-a reusit alimentarea unor zone populate cu energie geotermala.
Astfel de locuri gasim pe raza municipiul Oradea în judeţul Timiş si in alte localitati. In principiu, in urma unor studii geotehnice, s-a stabilit ca cele mai multe localitati cu potential de incalzire geotermala sa afla in regiuni precum Banat, Muntii Apuseni si Nor-Vestul Romaniei.

<alt> pompe de caldura

Ce inseamna energie geotermala?

Energia geotermică face parte din clasa energiilor regenerabile (verzi) şi reprezintă căldura care provine din interiorul Pământului (prin roci şi fluide subterane). Ea se obţine prin captarea apei fierbinţi şi a aburilor din zonele cu activitate vulcanică şi tectonică sau a căldurii subpământene. Poate fi folosită pentru încălzire (a locuinţei, a apei), dar şi pentru producerea curentului electric. Este o energie nepoluantă, iar oamenii au folosit izvoarele cu ape calde de mii de ani, cu diverse scopuri – pentru baie, ca sursă de apă de gătit, apoi în staţiuni balneare şi, într-un final, pentru a produce energie din ele.

Acum, cu energie geotermală se încălzesc locuinţe, se cresc plante în sere, se usucă recolte, se încălzeşte apă în crescătorii de peşti, se realizează procese industriale precum pasteurizarea laptelului sau dezinfectarea unor componente industriale. Cel mai bun exemplu de orientare către beneficiile energiei geotermale este Islanda, unde se extrage apă fierbinte de la adâncimi variate – de la 500 de metri adâncime, apă de 150 de grade Celsius, iar de la 1.000 de metri adâncime, apă de 300 de grade. In Islanda forarea pentru puturi de apa e o acvititate de rutina.

Romania, chiar daca nu are potentialul Islandei si trebuie sa foreze mai adanc, ar putea sa creeze sisteme inteligente cu pompe submersibile si alte utilaje. Problema sunt costurile. Un foraj nou pentru a alimenta o comunitate, un oras, un sat, are un cost care pleaca de la 3 milioane de euro, iar studiile geotehnice pentru foraje sunt şi mai costisitoare de atât. Soluţia stă, ca şi în alte cazuri, în fondurile europene, care ar putea fi accesate în acest scop prin proiecte fundamentate şi susţinute inclusiv de autorităţi locale, regionale şi naţionale.

Pana la urmatoarele subiecte, va asteptam sa reveniti pe pagina noastra.