foraje puturi judetul sibiuDespre Judetul Sibu

Judetul Sibiu este plasat in centrul Romaniei, respectiv in sudul Transilvaniei. El se intinde pe 5.432 km2 ceea ce reprezinta 2,28 % din suprafata totala a tarii si se invecineaza la est cu judetul Brasov, la vest si sud-vest cu judetul Alba, la sud-est cu judetul Arges, la sud cu judetul Valcea, iar la nord cu judetul Mures.

Firmele de foraje puturi din judetul Sibiu

Atat pe teritoriul judetului Sibiu cat si in imprejurimi se intalnesc soluri compacte tari, tocmai de aceea este recomandata tehnologia forajului uscat cu aer cu ciocan de fund, cu conditia de a se utiliza materiale si utilaje specifice si moderne in efectuarea unei llucrari de foraj, realizata de catre o echipa de profesionisti.

Daca aveti nevoie de o firma serioasa care executa lucrari de foraje in judetul sibiu puteti accesa de aici lista firmelor de foraje puturi din Sibiu, unde puteti alege firma dorita si contacta pentru a cere o oferta de pret pentru forajul dorit. Daca aveti nevoie de mai multe informatii despre foraje puteti accesa blogul despre foraje unde puteti gasii toate informatiile despre foraje de toate felurile, de care aveti nevoie sau puteti accesa pagina noastra de Google Plus EuForaje.ro.
Portalul EUforaje.ro contine firme din judetul Sibiu pentru care asigura dovada seriozitatii si a corectitudinii acestora, detinand un portofoliu bogat si un renume in aceasta industrie, ele pot fi contactate direct din site, fiind puse la dispozitie datele lor de contact.


 

Jjudetul Sibiu este cuprins de doua unitati structurale mari: masivul cristalin al Meridionalilor, respectiv bazinul sedimentar al Transilvaniei. Masivul cristalin al Meridionalilor se gaseste in sudul judetului fiind reprezentat prin Muntii Lotru Fagaras, Cindrel, formati din sisturi cristaline (micasisturi, cuartite, gnaise) care sunt intercalate de calcare metamorfozate, amfibodite etc., acestea avand o structura puternic cutata rezultand forme de relief cu pante abrupte si zvelte. Bazinul sedimentar al Transilvaniei corespunde depresiunii inter-carpatice a Transilvaniei, care este alcatuita dintr-o cuvertura groasa de roci sedimentare (argile, gresii, marne, conglomerate, nisip, pietris etc.) ce se afla pe un fundament cristalin. Sub aspect structural, in Bazinul sedimentar al Transilvaniei se disting doua zone: o zona a domurilor in partea de nord a judetului, caracterizata de cute largi, sub forma unor boltiri in care s-a acumulat gaz metan, respectiv o zona a cutelor diapire, cu structura cutata si gaurite de samburi de sare.

Tipuri de soluri in judetul Sibiu

foraje puturi judetul sibiu
In judetul Sibiu se regasesc variate tipuri de soluri, de la cele specifice pajistilor alpine care sunt situate la peste 2000 m altitudine, pana la peticele de soluri brune de padure, sau cernoziom puternic levigat. De la altitudinea de 1700 m, unde padurea de molid se rareste in detrimentul pasunilor alpine, se gasesc solurile inchise la culoare, specifice acestora.Solurile podzolice primare se intalnesc sub peticele de jnepenisuri si sub partea superioara a padurii de conifere. Acestea sunt reduse ca intindere, facand trecerea catre solurile brune acide montane podzolice, formate sub padurea de munte. Solurile brune acide montane podzolice au o culoare inchisa si sunt foarte acide, datorita acumularii de humus turbos. La altitudini de 700-900 m se dezvolta solurile brune montane de padure, tipice sau podzolice, mult mai valoroase decat cele acide, ele fiind folositoare pentru pasune, faneata si cultura cartofului. De-a lungul vailor principale sau in depresiuni se intalnesc solurile tinere, neevoluate, folosite cel mai adesea pentru cultura legumelor.

Apele subterane

Pe suprafata judetului Sibiu, apele subterane pot fi reperate sub forma de ape suprafreatice si de stratificatie, care circula libere in depozitele substratului, fara presiune hidrostatica..Alimentarea cu apa a populatiei se face prin sisteme centralizate de distributie si in mod individual. Localitatile din mediu urban ale judetului Sibiu dispun de alimentare cu apa potabila in sistem centralizat din surse de suprafata si surse subterane. Monitorizarea calitatii apelor se realizeaza in 3 subsisteme, si anume: subsistemul pentru ape curgatoare de suprafata avand un numar de 30 de sectiuni de monitorizare, 12 de tip operational, 12 pentru supraveghere, 9 pentru potabilizare si 3 de referinta.